Amintiri din copilarie..

Sunt atatea lucruri care imi aduc aminte de copilarie,pana si  „in copac” regasesc multe dintre ele.Obijnuiam sa adun ghinde cand eram mica si frunze,placinta cu dovleac a bunicii cu nuca si scortisoara hmm..parca si acum mai simt gustul,covrigii nu erau niciodata mai buni ca de colindeti..mirosul de portocale si mandarine este dulce si imbietor numai iarna-in orice alta perioada a anului,imi aminteste de iarna-si voiam sa va intreb si pe voi,ce amintiri din copilarie aveti?Povestiti cele mai haioasa intamplari,cele mai frumoase.

Vreti sa ma spun ceva haios rau de tot?Cand eram mica ne jucam de-a v-ati-ascunselea si eu am incercat sa fac pe Tarzan.Eram pe gard si imi era frica sa sar,si m-am lasat pe un copac(era mai subtire ca mana)si nu a facut fata greutatii mele:))Eu inca ma amuz copios pe seama acestei amintiri:))

17 comentarii (+add yours?)

  1. dinparti
    Noi 03, 2010 @ 15:31:32

    Ma dadeam in leagan din ala de fier, de mergea sa se dea peste cap. Exact asta incercam! Partea urata a fost ca s-a blocat leaganul exact cand am ajuns sus! Am cazut, evident, am ramas cu cicatrici. Pentru mine n-a fost amuzant, dar pentru restul lumii da. Aveam vreo noua anisori.

    Răspunde

  2. toatenumelebunesuntdejaluate
    Noi 03, 2010 @ 09:26:57

    Ok…best of: pe la 5 ani,impreuna cu una din surori,ne-am hotarat sa ne apucam de gatit,si am ales o mancare relativ simpla: salata de vinete.Pentru asta,trebuia sa coacem vinete – fiind mici,am hotarat ca doar una ar fi de ajuns.Prolema a fost ca eram la tara,cu aragazul mama ne interzisese sa ne jucam,asa ca nu a ramas decat sa facem un foc pentu a coace vanata.Dupa ce la cuptorul din curte ne-am lasat pagubasi (era chiar in dreptul geamului,si ne vedea bunica) ne-am dus in spatele casei,si …..am bagat vanata intr-o capita de paie.Am aprins cu chibritele alea,daca le mai tineti minte,cu 500 de bete,din care trebuia sa incerci sa aprinzi zece ,pentru a lua foc unul, si…am obtinut mai multe feluri de mancare: grajduri arse (doua avea,doua au ars), patuluri scarojite (aici,am reusit performanta sa ardem doar unul),si o camera de la casa cu miros de fum(de fapt,a ars jumate,dar au reusit satenii sa o stinga)..Vanata nu am mai mancat-o,insa,din fericire,nici bataie nu am mancat..inca de pe atunci stiam sa adoptam o mutra de nevinovati.
    Ca si mirosuri din copilarie, ar fi mirosul de fum,ce iesea pe hornuri,cand mergeam la bunici.

    Răspunde

  3. panalu
    Noi 01, 2010 @ 21:51:44

    Complimenti,ce fotografie draguța ,fetita cu acel purceluș. Toate cele bune

    Răspunde

  4. Andera Y
    Noi 01, 2010 @ 16:46:05

    Eram foarte baietoasa cand eram mica. Nu ca m-as fi schimbat foarte mult intre timp, dar cel putin nu mai ajung in fiecare zi acasa plina de julituri si cu capu’ spart de la joaca.😀 Nu exista zi in care sa ajung intreaga acasa. Mi-am spart capu’ de cateva ori si de fiecare data plangeam, nu de durere, ci de faptul ca „ma bate mama daca ma vede asa”. Si nu vroiam sa merg acasa … :))

    Răspunde

  5. creve
    Noi 01, 2010 @ 00:45:08

    cei mai fericiți copii au fost cei care au stat pe străduțe mai ferite de mașini și unde erau șatre mari de copii :)) eu când mi-aduc aminte parcă întineresc îndată :X

    Răspunde

  6. Napocel
    Noi 01, 2010 @ 00:02:23

    Ești-n al meu blogroll

    Răspunde

  7. Napocel
    Noi 01, 2010 @ 00:01:19

    😆 O amintire am transpus-n versuri la mine-n blog:mrgreen:
    http://napobloghia.wordpress.com/2010/07/24/acoperi%c8%99ul-copilariei/

    Răspunde

  8. Satirikon
    Oct 31, 2010 @ 23:22:15

    Veveritza ritza, te trag de fustitza😛
    Na ca te-am gasit. Te bag la blogroll. Acushica

    Răspunde

  9. Maria
    Oct 31, 2010 @ 19:53:11

    pfu, eu eram cel mai bleg copil de pe planeta si ceilalti copii mereu ma impingeau ca li se parea comic. Iar odata un baiat mi-a dat bicicleta lui dar nu mi-a zis ca nu are frane si eu am suit si am cobora un deal un deal. Ce sa mai zic, bube peste bube peste alte bube.

    Răspunde

  10. freeseodesign
    Oct 30, 2010 @ 23:58:15

    Unde este mama si tata?
    Da, da, da, sa-i tii de mana pe parinti – e fericire😉

    Răspunde

  11. littlemisssunny
    Oct 30, 2010 @ 21:55:36

    te-am pus la blogroll si imi place muuult noua tema!!! >:D< amintiriii… hmm citeste ultimul meu articol cu varsta ;))

    Răspunde

  12. Andrei
    Oct 30, 2010 @ 21:19:37

    Din diferite motive, intotdeauna am incercat sa uit/ignor trecutul si sa ma gandesc mai mult la viitor.

    Răspunde

  13. ZuZu
    Oct 30, 2010 @ 14:22:16

    Ar fi prea multe daca ar trebuii sa le insir…ma amuzam la fiecare prostie care o faceam si mai ales cand ii speriam pe cei mari ;)). O gafa amuzanta am facut in vacanta de vara cand eram la bunici (pe la vreo 5 anisori)…aveam o rata muta pe care o indrageam foarte mult si ea clocea ouale si nu putea sta cu mine…si mi-a venit o idee ingenioasa sa ma pun eu in locul ei sa ”clocesc ouale”, mai degraba sa le tin de cald si intre timp sa ma joc cu rata…ei bine si am facut asta timp de vreo 4 ore…cand ai mei erau disperati ca nu ma gaseau…si treceau pe langa locul unde eram ”adapostita” insa nu-i bagam in seama. In cele din urma m-au descoperit si in loc sa ma certe s-au amuzat pe cinste :))

    Răspunde

  14. flaviu5
    Oct 30, 2010 @ 13:11:30

    Prima data corecteaza postul, e cam multe greseli.🙂

    Eram clasa a patra si tocmai ce coborasem din tramvai. Vad o colega de clasa pe celalalt trotuar, colega ce imi era foarte draga (adica-mi placea de ea). Si mergand spe trecerea de pietoni, cu ochii la dansa, dau cu capu-ntr-un stalp de beton!😀 Toata lumea din statie a inceput sa rada, inclusiv colega de clasa care tocmai in momentul ala s-a gandit sa se uite si ea la mine.🙂

    Răspunde

  15. Ovidiu
    Oct 30, 2010 @ 12:46:28

    Eram vara la tara cu verisorii veniti la bunici, toti adunati de prin toate colturile tarii… .Eu am zis ” hai sa le plimb pe astea mici cu carul”… am luat carul si le-am plimbat prin curte.Partea proasta e ca eu fiind la ” oiste” nefiind atent sa opresc la timp, am intrat cu „oistea”(paru` ala lung din fata carutei unde se inhama calul ) in casa, mai precis a intrat prin geam vreo jumate de par.. :)) .M-am bucurat ca n-am lovit pe nimeni, restul pagubelor materiale au fost suportate de tata :)).

    Răspunde

  16. tink3rbe11
    Oct 30, 2010 @ 12:16:32

    Multi dintre noi au amintiri din copilarie si fiecare in parte mai haioasa .Pot spune ca am avut parte de copilarie si atat de mult ” am copilarit” incat nu imi aduc aminte tot si nu pot mereu reproduce aceeasi intamplare.In fiecare zi faceam sau se intampla cate ceva…sa spicuiesc? plaja pe casa, escaladarea unei fantani pe pietre de 3 ori , leganatul pe franghia de rufe(sfarsit ..undeva pe jos) cocotatul in copac (ocupatie zilnica) , doboratul lucernei si Doamne cate altele si mi-as dori ca si copii mei sa aibe parte de macar jumatate dar…Intr-adevar portocalele nu au miros mai placut ca iarna in orice alt sezon si arareori simt mirosul din copilarie .🙂

    Răspunde

  17. Trackback: Amintiri din copilarie.. - Ziarul toateBlogurile.ro

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: